Despre Sfântul Ștefan, primul rege al Ungariei

Ştefan I al Ungariei (în maghiară Szent István király) „regele Ştefan cel Sfânt”; n. 975 în Strigoniu (Esztergom) – d. 15 august 1038 în Székesfehérvár (lat. Alba Regia) a fost primul rege creştin al Ungariei.

În anul 997, după moartea tatălui său, Géza, Ştefan a fost proclamat mare principe sau duce. Pe linie maternă a fost nepotul principelui ardelean Gyula, mama sa fiind Sarolt (în maghiară Sarolta).

Numele viitorului rege a fost iniţial Vajk, considerat de unii istorici maghiari drept un nume păgân turcic.[1]

Vajk a fost botezat de Sf. Adalbert de Praga, care i-a dat numele creştin Ştefan (în maghiară István). S-a căsătorit în 995 cu Ghizela de Bavaria, fiica lui Heinrich al doilea de Bavaria şi a Giselei de Burgundia.

Conform tradiţiei, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroană de aur cu nestemate (realizată în stil bizantin, cu icoanele lui Iisus Pantocrator, arhanghelii Mihail şi Gavriil şi sfinţii Gheorghe, Dumitru, Cosma şi Damian), iar în ianuarie 1001 o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoştea oficial ca rege creştin al Ungariei. „Sfânta coroană”[2] este şi astăzi simbolul naţiunii ungare.

Între anii 997-1006, Ştefan a reuşit să unească în jurul său întregul poporul ungar, nu înainte de consumarea unui violent conflict armat care a opus proaspăt unsul rege (25 decembrie 1000) Ştefan cel Sfânt şi pe Geula cel Tânar (în maghiară Gyula; latinizat Iulus (nu Iulius), liderul Transilvaniei, cu sediul la Bălgrad (în maghiară Gyulafehérvár, latinizat Alba-Iulia). Acesta era nepotul lui Tuhutum, primul lider ungur care îl înfrînsese pe Gelu.[3]

Regele Ştefan a avut trei copii: doi fii, Imre (adaptat prin etimologie populară ca „Henric” şi „Emeric” (Emmerich) şi Otto, precum şi o fiică, Hedvig. Prinţul moştenitor Imre s-a accidentat la vânătoare şi a murit în 1031. Petru Orseolo (Petru I) a fost desemnat, în locul lui, prinţ moştenitor. La moartea sa, în 1038, Ştefan nu a mai avut urmaşi direcţi de parte bărbătească. La preluarea tronului aspirau verii regelui. Dupa nouă ani de instabilitate, în 1047, ca rege al Ungariei a fost încoronat Andrei I, menţinându-se astfel dinastia arpadiană.

Ştefan I a fost canonizat în 1083 de Papa Grigore al VII-lea ca sfânt al Bisericii Catolice, iar în 2000 a fost canonizat şi de Biserica Ortodoxă, devenind astfel primul sfânt comun al celor două biserici după Marea Schismă.

Referinţe

  1. Gyula László, Árpád népe („Poporul lui Árpád”). Editura Helikon, 1988, ed. a II-a, 2005, p. 38
  2. Tamás Katona (coord.), A Korona kilenc évszázada, Történelmi források a magyar koronáról (Nouă secole de coroană maghiară. Izvoare istorice privind coroana Ungariei). Seria Pro memoria. Editura Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1979, ISBN 963-07-1414-0
  3. Anonymus, Gesta Hungarorum, vide supra (citatul despre Sarolta)

Sursa: wikipedia.org